Mediul rural din România a beneficiat de investiții de peste șase miliarde euro din fonduri europene și naționale din 2008 și până în prezent, iar obiectivele majore ale anului 2014 sunt legate de evitarea dezangajării de fonduri europene, plăți de circa 1,34 de miliarde de euro și pregătirea noului program PNDR 2014-2020, a declarat directorul general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), George Turtoi, într-un interviu acordat AGERPRES

Acesta consideră că, până la finele lunii februarie, va finaliza contractarea tuturor proiectelor, în condițiile în care mai trebuie soluționate în jur de 1.500 de contestații depuse.

Șeful APDRP a afirmat că numărul total de contracte reziliate pe actualul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 a ajuns la 2.400, cu o valoare de 642 de milioane de euro, decizia rezilierii fiind luată pentru a putea introduce în sistem alte proiecte viabile capabile să absoarbă fondurile europene.

"Am dat o dispoziție să reziliem toate contractele care nu mai au viabilitate, care au depășit perioada normală de implementare și care nu au făcut nici măcar o solicitare de plată. (...) Dacă țineam proiectele acestea moarte, în sistem, nu mai aveam când să le scoatem, să băgăm alte proiecte viabile și să ne atingem efectiv scopul de a introduce toți banii în țară", a subliniat directorul general al APDRP.

George Turtoi a explicat noile modificări pe viitorul program, a vorbit despre intențiile APDRP de a aplica depunerea online a proiectelor și despre crearea unei baze de date cu prețurile de referință în vederea eliminării procedurii de achiziții pentru beneficiarii privați.

 

AGERPRES: Cum ați încheiat anul 2013 în ceea ce privește contractarea fondurilor europene pe dezvoltare rurală, în condițiile în care a fost ultimul an în care s-au mai putut contracta fondurile pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013?
George Turtoi: Contractarea nu s-a încheiat definitiv în 2013. Regulamentele de implementare ale FEADR nu prevedeau așa ceva. Există posibilitatea să se contracteze în 2015, dar am lansat această idee pentru că este o problemă nu numai de management, ci și tehnică. De acum, în cel mult doi ani, practic până în 2015 la sfârșit, trebuie finalizate toate contractele. Dacă în 2014 contractezi proiectul, nu mai ai timp să îl finalizezi în 2015, iar contractat în 2015, sigur nu ai nicio șansă de finalizare, indiferent cât de mic este proiectul respectiv. De aceea am cerut să contractăm absolut tot ce se poate în 2013. Au mai rămas de contractat în 2014, dar sper să le terminăm până în februarie, toate proiectele care se află în așteptare în urma contestațiilor depuse. Sunt aproximativ 1.500 de contestații, din care cele mai multe pe măsura 312 'Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi', respectiv 1.200 de contestații.
Până la finele lunii decembrie am ajuns la un grad de contractare de 91,2%, iar ca absorbție efectivă pe componenta UE și rambursare de la Comisie, la un grad de 67%. Vom încheia în februarie cu contractare de aproape 110%. Nici nu poți angaja neacoperit financiar, iar 10% în plus este estimarea că 10% din proiecte vor claca până în 2015 și ne vom închide pe fix până la finalul perioadei.

 

AGERPRES: Câți bani au intrat efectiv în mediul rural din România de la demararea programului în 2008 și până în prezent?
George Turtoi: Suma efectiv plătită exclusiv din fonduri europene este de 5,4 miliarde de euro, iar cu tot cu buget național am depășit cifra de 6 miliarde de euro. Banii intrați efectiv în economie sunt de 6,02 miliarde de euro din 2008 și până la finele lui 2013, iar cei mai mulți, putem spune, că au mers către mediul rural din România.

 

AGERPRES: Puteți să ne dați câteva cifre despre corecțiile financiare aplicate României pe fondurile atrase și care este situația contractelor reziliate pe actualul program?
George Turtoi: Pe corecții, încă nu avem cifrele exacte pentru că nu sunt proceduri finale, dar vă pot spune că este o valoare foarte mică în comparație cu banii cheltuiți până în prezent. Cred că România stă foarte bine comparativ cu alte state membre pe partea de corecții financiare.
În privința contractelor, avem un total de contracte reziliate de 2.400, cu o valoare de 642 de milioane de euro. Încă din toamna lui 2012, am dat o dispoziție să reziliem toate contractele care nu mai au viabilitate, care au depășit perioada normală de implementare și care nu au făcut nici măcar o solicitare de plată. Pentru cei care nu au avut măcar o tranșă de plată și au atins termenul de realizare a contractului, nu s-a mai acceptat prelungirea cu doi, respectiv trei ani, în funcție de complexitate. Am avut contracte care nici măcar achiziții nu au făcut. Nu aveau nicio justificare, pentru că la achiziții pentru beneficiari privați nu apar contestații, pentru că nu este ca la beneficiarii publici, pe OUG 34.
Am dat dispoziția rezilierii pentru că trebuie să iei anumite măsuri drastice când este în discuție interesul țării și soarta programului. Dacă țineam proiectele acestea moarte, în sistem, nu mai aveam când să le scoatem și să băgăm alte proiecte viabile și să ne atingem efectiv scopul de a introduce toți banii în țară. Îi țineam morți acolo, iar la sfârșitul perioadei, Comisia Europeană îi lua foarte frumos înapoi. Noi nu am vrut să se întâmple lucrul acesta, am vrut ca toți banii să intre în economie, deoarece avem nevoie de atâta investiție în țară. Am luat decizia aceasta, care nu a fost ușoară, pentru că s-au reziliat contracte grele, care s-au lăsat și cu amenințări.

 

AGERPRES: La ce va referiți când spuneți "contracte grele", la finanțări sau la anumite persoane?
George Turtoi: Și la oameni grei și la finanțări de milioane de euro. Au fost finanțări și de două milioane de euro pe proiect. Cele mai multe contracte reziliate au fost pe măsurile 312 'Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi', 123 "Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere", 121 'Modernizarea exploatațiilor agricole' și 313 'Încurajarea activităților turistice'. Aici au fost rezilieri majore. Pe 313 nu au fost finanțări prea mari, dar au fost multe. Pe celelalte măsuri au fost finanțări mari și acolo s-a tăiat în carne vie.

 

AGERPRES: Ce obiective v-ați propus pentru anul 2014?
George Turtoi: Avem două obiective majore. Unul este legat de actualul program, respectiv să evităm dezangajarea din nou și să plătim beneficiarilor circa 1,34 de miliarde de euro anul acesta. Cel de-al doilea este legat de pregătirea noului program PNDR 2014-2020.

 

AGERPRES: Ce noutăți va aduce viitorul program de dezvoltare rurală pentru beneficiari?
George Turtoi: Noi suntem partea tehnică a programului. Noi ne pregătim cu fluxuri și proceduri de lucru, dar și cu o simplificare majoră și cu crearea unor instrumente care să înlesnească absorbția și să o facă mai corectă. Și aici mă refer la baza de date cu prețurile de referință, pe care până la urmă APDRP a luat inițiativa să o facă și să o ducă la bun sfârșit. Discuția cu baza prețurilor de referință este ceva mai veche, de acum trei ani.

 

AGERPRES: Când estimați că va exista o listă a prețurilor de referință?
George Turtoi:. Noi am contactat agenția de plăți din Ungaria pentru că semnalele la nivel european arată că ungurii au cea mai bună structură a bazei de date, nu neapărat ca prețuri. După ce vom vedea la ei, vom încerca să o facem împreună cu Institutul Național de Statistică (INS), dacă poate fi finanțat direct și nu va trebui să facem o licitație. E posibil ca INS să o poată face din resursele pe care le are, pentru că, într-o discuție preliminară, au cerut o listă detaliată ca să vadă cât mai este de colectat și dacă au resursele să facă ei toată baza. Ar fi un lucru mult mai bun, pentru că INS are cu totul altă greutate din punct de vedere al certificării prețurilor. Dacă nu se poate cu INS, poate le va face chiar agenția, cu resursele pe care le are, însă ar trebui să vedem cum vom putea să dispunem de niște oameni, la nivel de regiune și de județ, ca să colecteze ofertele.
Dacă nu vom ajunge la niciun rezultat, vom încerca să vedem dacă putem să preluăm baza de date a agenției din Ungaria, pentru că unele state folosesc deja baza lor de date și prețurile lor de referință. Dacă vom avea aceasta listă, lucrul acesta va duce la eliminarea completă a procedurii de achiziții pentru beneficiarii privați, la reducerea verificărilor din agenție și se va elimina complet justificarea de la cererea de finanțare a prețurilor din bugetul indicativ, pentru că proiectantul sau consultantul se va uita în baza de date și vor trece automat estimărilor lor, dacă se încadrează în prețurile respective.

 

AGERPRES: Ce alte modificări mai există în noul program?
George Turtoi: De asemenea, vrem să mutăm și avizele dintr-o etapă în alta, pentru că se cheltuie o groază de bani până când beneficiarul nu are certitudinea că proiectul va fi selectat și contractat și vrem să schimbăm sistemul de depunere și selecție a proiectelor. Vrem să-l facem unul cu depunere continuă, dar cu selecții lunare sau trimestriale, încă nu am stabilit clar. Prin regulament nu se mai poate pe sistemul primul venit-primul servit pentru că este neconcurențial. Comisia chiar a scos un ghid pentru sistemele de selecție a proiectelor, în care spune foarte clar că nu este voie să mai utilizezi sistemul primul venit-primul servit pentru că nu îți asigură cea mai bună calitate a proiectelor care intră în selecție.
Avem două sisteme la care ne gândim, ori sesiunile anuale cu depunere continuă și selecție automată peste un anumit nivel de punctaj, dar aici va trebui să vedem criteriile de selecție ale noilor fișe ale măsurilor, dacă ne permit să facem acest tip de sistem, ori alegem sistemul de depunere continuă cu selecție trimestrială a proiectelor depuse în trimestrul respectiv. Aici ar fi un avantaj pentru beneficiar pentru că, din momentul în care se depune proiectul, este contractat și își primește banii, timpul se va scurta semnificativ, sub jumătate de an, și astfel beneficiarul va reuși să își mențină indicatorii pe care i-a avut inițial în proiect, condițiile financiare, și nu va fi nevoit să își caute din nou finanțare după ce a fost selectat.
Agenția va fi ajutată și ea de acest sistem pentru că fluxurile de sarcină nu vor mai fi pe anumite sesiuni, pe anumite perioade ale anului, iar efortul va fi disipat pe tot parcursul anului.
De asemenea, inclusiv pe achiziții publice, ne gândim să facem unele documentații standard pentru a fi utilizate de către beneficiarii publici. Le vom face niște formate de documentații de atribuie pe care ei și le pot adapta în funcție de necesitățile pe care le au. Pe partea de selecție, aici ar trebui schimbat în primul rând sistemul, pentru că indiferent cât personal ai angaja, indiferent cât de buni specialiști ai avea, când îți vin 40.000 de proiecte, așa cum au venit acum doi ani, dar la final de an, te blochezi.

 

AGERPRES: Intenționați să achiziționați un nou sistem informatic sau actualul sistem va fi readaptat pentru noile schimbări?
George Turtoi: Evident că actualul sistem va fi readaptat. Vom încerca, pe cât posibil, să facem și depunere online pentru aproape toate măsurile, deoarece argumentul acela că țăranul nu are Internet este poate fezabil pentru cei care aplică pe măsura dedicată fermelor mici sau poate pentru tinerii fermieri. Să spunem că pe aceste două măsuri poate nu vom face depunere online, dar atunci când un beneficiar ia două milioane de euro finanțare, e puțin probabil să nu aibă Internet. E chiar imposibil. Pentru aproape toate măsurile vom avea depunere online. Într-adevăr, sunt beneficiari din anumite zone unde nu există Internet sau nu știu să utilizeze Internetul sau nu-și permit să angajeze un consultant și își fac singuri documentațiile. Cred că se vor elimina multe suspiciuni prin depunerea online. Vom vedea dacă vom face o împărțire 'random' (n.r aleator) a proiectelor în țară, astfel încât să nu fie evaluate în același județ, dar vom vedea cât este de fezabil acest lucru, pentru că va trebui să existe și vizite în teren în anumite cazuri și un schimb de informații suplimentare cu beneficiarii, dacă anumite lucruri nu sunt lămurite și nu știu cât de fezabil va fi dacă proiectul nu va fi evaluat chiar în județul respectiv. Sistemul informatic este obligatoriu pentru toate fondurile europene. Noi suntem unii dintre fericiții care îl au și îl folosesc. Noi am făcut un sistem informatic integrat, de la depunere până la contabilizare inclusiv.
Alte simplificări se referă la partea de plăți. Vom avea o serie întreagă de controale comasate, pentru că vom încerca să ne rezumăm la cerințele regulamentului. Adică, să nu mai facem 100% controale la fața locului, în cel mai mare detaliu, pentru că așa se fac în acest moment. În regulament sunt prevăzute două controale pe teren, controlul 'in situ' care se face pe fiecare cerere de plată și care presupune să vezi doar dacă investiția este reală, iar al doilea este cel 'on-the-spot' prevăzut de regulament pentru un eșantion de 5%, unde intri și verifici absolut tot: devize, contabilitate, facturi, documentații, achizițiile făcute, tot. Vom încerca să ne rezumăm în cerințele regulamentului, adică să nu mai mergem ca la ora actuală, când facem control 'on-the-spot' pe fiecare cerere de plată 100%. Implică un efort foarte mare, iar pe final rezultatele nu sunt cu mari diferențe față de sistemul simplificat al regulamentului.

 

AGERPRES: Din schema noului PNDR 2014-2020, credeți că măsurile incluse deocamdată, cele 14, răspund nevoilor din mediul rural românesc?
George Turtoi: Sunt exact aceleași priorități pe care le avem în programul actual. Niciuna nu cred că a fost exclusă. La ora actuală, în regulamentul nou s-a făcut reforma Politicii Agricole Comune, s-a comasat o serie întreagă de măsuri într-una singură, dar ca priorități și tipuri de investiții, ele sunt aceleași. Nu știu un tip de investiție care să nu mai existe în noul program. Știu sigur că nu va mai exista o măsură specială pentru România, aceea pentru fermele de semi-subzistență. În regulament nu există acea măsură, care s-a găsit în Tratatul de Aderare al României și al Bulgariei, pentru că noi le-am spus că exploatația este mică și nu se încadrează pe definiția de subzistență din regulament. Atunci, Comisia ne-a acceptat să facem ferme de semi-subzistență, adică la jumătatea caracteristicilor fermelor de subzistență. Pe viitorul program, din discuțiile avute deja la minister, vor exista doar ferme mici, care nu sunt de subzistență, sunt ferme puțin mai ridicate, cele care sunt pe piață. Sunt de fapt un echivalent al fermelor de subzistență din regulamentul vechi al Comisiei. E mult mai simplificată procedura, pentru că presupune o singura tranșă, la fel ca în cazul măsurii pentru tinerii fermieri.
Pe noul regulament mai apare o noutate din punct vedere al gestiunii măsurilor. Pentru IMM-uri, actuala măsură 312, este spartă în două. Avem microîntreprinderi start-up, care vor merge pe un flux similar cu tinerii fermieri și cu fermele mici și tot așa vor primi un ajutor, la început, pentru a-și dezvolta afacerea, iar o categorie de firme, care există deja, vor merge pe bază de proiect, așa cum este acum pe 312. Repet, în noul program sunt atinse toate prioritățile României și toate tipurile de investiții pe care le-am avut în actualul program.

 

AGERPRES: Chiar dacă fondurile sunt mai mici cu un miliard de euro?
George Turtoi: Da, fondurile sunt mai mici, dar în final, alocările vor fi stabilite în funcție de succesul fiecărei măsuri. Poate nu vom mai da atât de mulți bani pe partea de investiții în turismul rural, din moment ce vedem că acolo stăm cel mai prost cu absorbția.

 

AGERPRES: Statul membru decide alocarea financiară pe fiecare măsură în parte?
George Turtoi: Normal. Nu decide Comisia. Ea doar aprobă. Dacă nu îți fundamentezi serios necesitatea și nevoia de bani pe acea componentă, Comisia Europeană poate să îți spună că ai pus prea mulți bani, că nu corespunde cu prioritățile care ți-au rezultat în urma analizei Swot și că nu ai de ce să blochezi atât de mulți bani pe acea măsură pe care nu ai fundament să ceri așa de mulți bani. Acest lucru se poate, dar alocările efective sunt în atribuția statului membru, cât alocă pe fiecare măsură de finanțare.

 

AGERPRES: Este fezabilă lansarea unei măsuri pe răspunderea statului membru, în acest an, în condițiile în care PNDR nu este finalizat, iar regulamentele europene nu sunt aprobate?
George Turtoi: Problema nu este de program ci de regulament, în primul rând, pentru că încă nu au apărut regulamentele europene. Noi lucrăm pe drafturi acum. Nu contează atât regulamentul principal, cât contează așa numitele acte delegate, cum erau înainte regulamentele pentru implementare, cele tehnice. Ca să vă dau un exemplu, pe programarea actuală aveam regulamentul de bază 1290 care înființa fondurile FEADR și FEGA, dar nu acela conta, pentru că nu aveai detaliile tehnice pentru măsuri și pentru condițiile de eligibilitate pe partea de plăți, ci erau regulamentele tehnice, cum sunt acum normele tehnice.
Acum normele se numesc acte delegate. Se estimează că abia în aprilie apare actul principal, dar aceste acte delegate nu știm dacă le vom avea pe toate când va trebui să lansăm. Este posibil să lansăm o măsură în acest an, dar mai întâi trebuie și Comisia să își facă treaba, să scoată regulamentele și să fie totul gata. Poate lumea se întreabă: de ce acum, în perioada aceasta de programare, ies așa târziu regulamentele, când în perioada trecută, în 2006 erau toate scoase și în 2007 începea programul? De ce? Pentru că și la ei s-a schimbat procedura, a intervenit Parlamentul European (PE) pe fir și votul lor. Înainte făcea Comisia Europeană regulamentul și le scotea ca atare. Acum toate trebuie să treacă prin Parlament, unde intervine și politicul. CE a afirmat că încearcă să le scoată până în aprilie pe toate, are foarte bune intenții, le-ar fi scos și ieri dacă ar fi putut, dar totul depinde de votul în Parlament.

 

AGERPRES: Mai trebuie reacreditată agenția pentru viitorul program?
George Turtoi: Autoritatea de Management din Ministerul Agriculturii va revizui sistemul și va spune dacă pe noile regulamente și noile condiții cerute de regulament ne menținem acreditarea pentru viitorul program. Condițiile de acreditare sunt aproape similare, au apărut doar două condiții în plus. Odată apare acreditarea pe standardul de securitatea informației ISO: 27001, lucru pe care noi speram să-l obținem chiar de anul acesta, să nu mai avem nicio problemă, deși avem la dispoziție trei ani. Deja am scos certificatul de acreditare pe ISO: 20000 pentru standard de management al calității. Suntem singura instituție din România care are așa ceva. Am înțeles că în sectorul privat doar o singură companie, parcă una de telefonie mobilă, ar avea acest standard de securitate informatică. Avem un sistem informatic și un schimb de informații foarte bine pus la punct. Certificatul este obținut de la un auditor din Marea Britanie, Lloyd's, cel mai serios din UE. (...) Cei de la Lloyd's au fost la începutul anului și au făcut audit de sistem, au văzut că am îndeplinit aproape toate cerințele și sperăm ca până în vară să reușim să obținem și ISO 27.001. A doua condiție vizează că în cadrul controalelor pentru autorizarea plății este obligatorie verificarea tuturor clauzelor contractuale, inclusiv a acreditărilor din perioada de selecție, acest lucru însemnând că partea de selecție este parte componentă autorizării plăților.

 

AGERPRES: În opinia dumneavoastră, vor exista dezangajări de fonduri pe actualul PNDR, respectiv când se va închide efectiv programul, la finele lui 2015?
George Turtoi: În opinia mea nu ar trebui să ne facem probleme în ceea ce privește dezangajarea fondurilor. Într-adevăr sunt anumiți factori externi pe care nu îi poți controla, iar principalul factor este disponibilitatea financiară a beneficiarilor privați. Nu avem noi cum să dăm bani beneficiarilor privați. Ei trebuie să obțină o linie de creditare sau o sursă de finanțare din alte părți sau din banii proprii. Dacă nu așteaptă până sunt selectate proiectele și își cheltuie banii de cofinanțare pentru ai investi în alte părți, sunt lucruri pe care nu le putem controla, dar sperăm ca impactul acestor factori să nu creeze un risc prea mare pentru absorbția fondurilor europene.

 

AGERPRES: Caracterizați în câteva cuvinte activitatea APDRP.
George Turtoi: Deja am găsit un slogan pe care le-am spus celor de la relații publice să îl utilizeze mai departe "Tradiție în absorbția de fonduri europene".

           Sursa : www.agerpres.ro